marsciura
Aspet
marsciura f (pl:marsciure) - scrivud con la Noeuva Ortografia Lombarda - dialet: MI-(arc.)
- sostanza organica 'dree a vesser destrugada di microorganismi
- molera de grana fina finenta de mica argentina, brunenga, de strutura a lastre sutil facil e vesser destacade voeuna de l'altra e a vesser trada in pover
- process de distruzzion de la sostanza organica fad di microorganismi
| Singolar | Plural | Ortografia | Dialet |
|---|---|---|---|
| marsciura | marsciur | Milanesa classica | MI-(arc.) |
| ? ► | ? ► | Scriver Lombard | - |
- mar | sciù | ra
- mar | sciù | ←r(e)
la gh'è nò l'etimologia; se te voeulet, tàcheghela
Lengov A - Z
|
- Francesco Cherubini, Vocabolario milanese-italiano, 1841, Vol. 3 pag. 55 MI-(arc.)
- Ambrogio Maria Antonini (1996). Vocabolario Italiano Milanese. Libreria Milanese, pag. 336 (→ putrefazione). ISBN 88-7955-083-7 MI-